Deseori, fără să ne dăm seama, respingem copiii atunci când vor și ei să se implice alături de cei mari în diverse treburi casnice, în bucătărie sau în timpul curățeniei. Avem impresia poate că mai mult ar încurca, că sunt prea mici și nu se pricep. Uneori le spunem pe un ton răspicat:
,,Nu te băga în treaba mea"
,,Lasă, că nu știi tu să faci."
,,Ești prea mic, du-te și joacă-te."
Dar dacă nu am lua totul în serios atât de tare, am putea obține câteva beneficii, dacă adoptăm o atitudine mai flexibilă față de dorința copilului de implicare. Copilul își poate îmbunătăți o serie importantă de abilități, iar relațiile familiale s-ar consolida.
De fapt, nu e așa o mare problemă să frământe și el într-un colț o bucată de aluat din făina, apă și sare, în timp ce gătește cineva, să participe la ordonarea hainelor în dulap, la grădinărit, la spălatul vaselor, sau să fie implicat activ la cumpărăturile uzuale, cu lista în mână.
Copilul adoră să se implice în treburile zilnice! Această participare îl face să se simtă ,,mai mare", așa cum își doresc toți copiii să fie.
Dacă este doritor să se implice, trebuie să-i fie dată ocazia (evident, numai adaptată pentru vârsta sa și în scopul dezvoltării abilităților sale, copilul nu trebuie exploatat sub nici o formă)!
Noi, adulții, putem să vedem dincolo de ,,joaca" de-a gospodăria și să înțelegem ce mai învață copilul din astfel de activități:
- să coopereze
- să lucreze în echipă
- să găsească soluții
- să observe
- să compare variante
- să evalueze.
Este de fapt o altă modalitate de a-i spune:
,,Știu că poți"
,,Am încredere în tine"
,,Te incurajez să încerci"
Tot ce reușește să facă un copil cu propriile puteri, cu inteligența sa și abilitățile manuale și corporale, îi aduce multă bucurie.