Raport independent privind politizarea învățământului preuniversitar

Conform Raportului tehnic OCDE din martie 2024, „în ansamblu, rezultatele școlare în România sunt slabe, cu standarde de învățare scăzute și rate ridicate ale abandonului școlar”; în anul școlar 2021-2022, din cele 5 901 de școli de stat, 22 % au obținut rezultate slabe la evaluarea națională (medii sub 5).Aproximativ 83 % dintre școlile cu performanțe scăzute se află situate în zonele rurale, în timp ce majoritatea școlilor cu rezultate bune sunt în orașele mari. De asemenea, România are cea mai mare rată de părăsire timpurie a școlii din Uniunea Europeană, cu o medie de 15,6 % dintre tinerii de 18-24 de ani care nu au finalizat învățământul secundar superior. În mod indubitabil, politizarea sistemului educațional se numără printre cauzele majore ale acestor nerealizări majore.
Potrivit Raportului privind starea învățământului preuniversitar 2021-2022, 172 de funcţii de conducere din instituţiile care reprezintă ministerul în teritoriu sunt ocupate prin detaşare în interesul învățământului (numiri politice mascate), fără susținerea unui concurs, inclusiv şefii caselor corpului didactic judeţene.
În anul şcolar 2022-2023, toate funcțiile de inspector şcolar general și inspector şcolar general adjunct din inspectoratele şcolare au fost ocupate prin detaşare în interesul învățământului (130 la nivel național), conform datelor oficiale care se regăsesc în Raportul privind starea învățământului preuniversitar 2022-2023 realizat de Ministerul Educației. Eforturile sistemului de conservare a acestor sinecuri sunt evidente. În anul 2023, au fost numiți peste 1000 de inspectori școlari de specialitate de către inspectorii școlari generali. De precizat, inspectorul școlar general decide nu doar numirea, ci și renumirea/revocarea în funcție a inspectorului școlar, având dreptul de a-l elibera din funcție oricând pe parcursul anului școlar, atribuție care reflectă un nivel feroce de control politic. În mod ipocrit și fariseic, numirile sunt făcute „în interesul învățământului”, aspect neveridic, fiind de ordinul evidenței că folosul acestor numiri este unul de grup. În realitate aceste numiri sunt făcute în detrimentul învățământului.
Rapoartele ministerului educației evită – în mod vinovat! – subiectul politizării, niciun cuvânt despre fenomen nu se regăsește în aceste documente oficiale, uzanța fiind de a cosmetiza abundent imixtiunea politicului în învățământ. Spre exemplu, principiul depolitizării sistemului educațional nu se regăsește în legea care reglementează învățământul, deși acest principiu a fost propus pe canale oficiale de către societatea civilă din România. Numirile politice din educație sunt prezente pe multiple paliere: numirile inspectorilor școlari generali și adjuncți sunt făcute preponderent din rândul membrilor de partid din sfera puterii, numirile directorilor de școli sunt făcute de către inspectorii numiți politic din rândul colegilor de partid sau apropiaților, șefii de instituții din educație sunt ”selectați” după aceleași coordonate, metodologia privind evaluarea anuală a activității manageriale desfășurate de directorii și directorii adjuncți din unitățile de învățământ preuniversitar este sub semnul politizării totale etc. De anul acesta, conform noului ROFUIP, primarii pot propune schimbarea directorului de școală, o nouă mostră de intensificare a politizării educației.
Conform portalului Edupedu.ro, 31 de șefi de inspectorate școlare au candidat la alegerile locale din iunie 2024, iar 20 de inspectori școlari candidează la alegerile parlamentare din decembrie 2024. Mai mult, folosirea profesorilor în campania electorală a devenit o uzanță, prezența sau absența lor la diferite evenimente putând afecta, proteja sau ajuta cariera lor didactică. Folosirea autorității și influenței inspectorilor școlari județeni în convocarea cadrelor didactice pe care le au în subordine la evenimente de campanie electorală organizate de partide este o realitate tristă a anului 2024. Conform unui articol-radiografie despre politizarea învățământului cu titlul ”Profesori folosiți în campania electorală” publicat în data de 6 noiembrie 2024 pe portalul Edupedu.ro, întrebările legitime pe care le ridică implicarea în campanie a inspectorilor școlari sunt: „Câți profesori care nu sunt membri de partid, nu sunt susținători ai ideologiei de partid sau pur și simplu nu ar fi vrut să meargă la evenimentul respectiv de partid au avut curajul să refuze invitația sau telefoanele venite direct de la șefii lor ierarhici, inspectori școlari care au printre atribuții inspectarea școlilor din subordine, evaluarea profesorilor și gradațiile de merit? Câți directori și profesori preiau modelul de management difuzat de inspectorii lor școlari, în care atribuțiile și influențele se împletesc fără granițe clare, în propriile școli și clase?”
Numirile din pix (cunoscute în presa sub numele de „pixiade”) pun presiune pe profesori și sistem și edifică valori educaționale strâmbe, în care personajele principale sunt cadre didactice cu influență care ocupă prin impostură educațională funcții de conducere la care accesul ar trebui să fie strict pe criterii meritocratice. Așa cum reiese din Raportul privind starea învățământului preuniversitar din România 2020-2021, la data de 15.01.2021, la nivel național situația statistică a ocupării funcţiilor didactice de conducere din unităţile de învăţământ preuniversitar de stat se prezenta astfel: din totalul de 6353 de funcții de director, doar 1226 au fost ocupate prin concurs, restul de 5127 fiind ocupate prin detașare în interesul învățământului. De asemenea, din totalul de 2414 funcții de director adjunct, 505 au fost ocupate prin concurs, restul de 1909 fiind ocupate prin detașare în interesul învățământului. Conform unei centralizări făcute în primăvara anului curent, peste 27% din numărul total al posturilor de director și peste 33% dintre directorii adjuncţi ai unităților de învățământ preuniversitar din România au fost numiţi politic în aceste funcţii, potrivit datelor Ministerului Educaţiei, obţinute de publicația Economica.net. De la 1 ianuarie 2023 și până la jumătatea lunii martie a anului electoral curent, peste 500 de directori și directori adjuncți de școli au părăsit funcțiile; majoritatea ocupau posturile în urma concursurilor și au fost înlocuiți cu directori numiți politic, potrivit datelor obținute de “România liberă” de la Ministerul Educației. Astfel de permutări periodice în sistemul educațional reamintesc ciclic beneficiarilor educației un adevăr trist: prevalența intereselor politice asupra intereselor publice. Atitudinea protejaților politic este adesea prezentată în presă, fără a genera însă corectarea derapajelor de sistem. Articolul „Implicarea corupților în sistemul de învățământ” publicat în data de 1 februarie 2024 (pe siteul JurnalNord.com) este grăitor: „Astfel de directori apelează la amenințări și intimidări când mai sunt întrebați din când în când despre ilegalități și abuzuri, ajungând la performanța de a le spune subalternilor că nu răspund decât în fața superiorilor: I.S.J. și M.E.”
Raportul privind starea învățământului superior din România pentru anii 2022-2023 este un laudatio care ignoră total problemele endemice din sistem: politizarea funcțiilor de rector, interferențele politice în cariera didactică, absența universităților românești din topurile internaționale relevante etc.
Investițiile în infrastructura școlară (renovări, dotări, modernizări) sunt adesea realizate prin fonduri distribuite la nivel local, iar prioritizarea acestor fonduri este influențată de interesele politice. În funcție de orientarea politică a primăriilor și de relațiile pe care școlile le au cu aceste autorități, anumite instituții de învățământ primesc mai multe resurse decât altele, creând astfel inechități. Influența politică asupra alocării resurselor din învățământ este o miză ridicată. Bugetele școlare și finanțarea proiectelor educaționale sunt influențate de prioritățile politice, ceea ce duce la inechități între diferite regiuni și școli, existând riscul ca resursele să fie alocate pe criterii politice, mai degrabă decât pe baza nevoilor reale ale școlilor și elevilor.
Un tip aparte de politizare, un fel de emblemă a omniprezenței fenomenului în sistem, este dată de prezența constantă a unor figuri oficiale, precum: primarul, parlamentarul, consilierul local sau județean, prefectul sau subprefectul, secretarul sau subsecretarul de stat, inspectorul școlar general sau adjunct etc, la festivitățile de deschidere ale fiecărui an școlar. Profitând de apetența părinților pentru astfel de evenimente, prezența oficialităților enumerate transformă adesea aceste momente în ocazii de promovare a imaginii politicienilor. O încercare de depolitizare a acestor festivități de deschidere a fost inițiată în anul 2011 de ministrul Funeriu, însă inițiativa s-a dovedit singulară și fără efect semnificativ.
Transferurile elevilor de la o școală la alta sau de la o clasă la alta sunt influențate de mecanismele/pârghiile politice din inspectorate și de la conducerea unităților de învățământ. În mod paradoxal în practică sunt posibile transferurile copiilor din familii cu conexiuni în lumea politică, în timp ce transferurile copiilor care provin din celelate categorii de familii sunt îngreunate sau blocate. În aprobarea sau refuzarea transferurilor elevilor nu îndeplinirea unor condiții prevăzute de lege este definitorie, ci proveniența din anumite cercuri de influență. De notorietate în acest sens este cazul Iuliei Cristina Cabrancea, fost inspector școlar care a primit mită din partea părintelui unui elev pentru a facilita transferul acestuia la Colegiul Național „Mircea cel Bătrân” din Constanța, așa cum reiese fără dubii din raportul de recunoaștere a vinovăției încheiat în anul 2022 de fostul inspector cu procurorul de caz.
Folosirea asociațiilor de părinți favorabile (inclusiv „federații naționale”) ca unealtă de legitimare a oricăror demersuri politizate, activarea favorabililor din presă pe subiecte de interes și mimarea consultării publice pe teme relevante sunt metode autohtone patentate de menținere a politizării în sistem.
O prevedere legală inclusă recent – ce paradox! – prin programul „România educată” deschide pe mai departe calea numirilor succesive pe termen lung: „Personalul didactic de predare titular în învățământul preuniversitar, care se distinge prin calități profesionale, manageriale și morale, poate fi detașat în interesul învățământului, cu acordul său, pentru asigurarea pe perioadă de cel mult un an școlar a conducerii unităților de învățământ, unităților de educație extrașcolară, Direcțiilor județene de învățământ preuniversitar, birourilor județene ale Agenţiei Române pentru Asigurarea Calității și Inspecție în Învățământul Preuniversitar” (art. 191, alin. (2) din Legea nr. 198/2023). Conform raportului OECD menționat în deschidere, „spre deosebire de multe țări din UE, România nu are un program național de creștere a calității învățământului preuniversitar adresat unităților de învățământ.”
Utilizarea siteurilor unităților de învățământ, inspectoratelor sau ministerului educației ca instrumente de promovarea a imaginii celor numiți și a apropiaților lor este una dintre metodele consacrate de promovare personală sau de grup. Mai mult, școala este folosită adesea ca mijloc de legitimare al unor interese discutabile prin obținerea semnăturilor și susținerii aparente a părinților (atunci când se dorește efectuarea unor demersuri mai mult sau mai puțin potrivite, se sondează opinia părinților într-un mod care să corespundă interesului respectiv).
Folosirea olimpicilor pe post de amelioratori de imagine pentru mai marii din Educație, este o formă inacceptabilă de politizare a învățământului care trebuie stopată. Devenită cutumă în peisajul autohton, schema se folosește de decenii: ministrul educației sau inspectorul școlar general își asumă merite personale – inexistente – cu privire la rezultatele obținute de elevii merituoși, în încercarea de a proiecta o lumină favorabilă asupra lor și a sistemului educațional pe care îl conduc, sistem cunoscut ca fiind furnizor masiv de analfabetism funcțional și mediocritate. Se face în mod evident abstracție de faptul că rezultatele remarcabile se obțin mai mereu prin implicarea și susținerea părinților (meditații, eforturi colosale, contribuții financiare etc), prin munca asiduă a copiilor respectivi și prin contribuția unor cadre didactice dedicate.
Există și un progres care trebuie punctat. Conform ROFUIP-ului adoptat în 2024 directorii de școli au anumite incompatibilități, ceva mai multe ca în regulamentul anterior prin care acestora li se interzicea doar să dețină funcții de conducere în cadrul partidelor politice: „Pe perioada exercitării mandatului, directorul nu poate deţine, conform legii, funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte în structurile de conducere ale partidelor politice, la nivel local, judeţean/al municipiului Bucureşti sau național, funcţia de primar, viceprimar, preşedinte sau vicepreşedinte de consiliu judeţean/al Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau orice funcţie de conducere în organizaţiile sindicale.” În stadiu de proiect legea nr. 198/2023, legea învățământului preuniversitar, prevedea și incompatibilitatea funcțiilor de director și director adjunct cu posturi de consilier local sau județean, însă s-a renunțat la acestea ca urmare a presiunii partidelor politice exercitată asupra ministrului educației.
* Asociația pentru Depolitizarea Educației a fost înființată anul acesta și are ca obiectiv principal stimularea depolitizării sistemului național de învățământ. În scopul îndeplinirii obiectivelor statutare asociația își asumă misiunea de a propune politici publice, remedii și bune practici în scopul depolitizării reale a Educației din România. Asociația militează pentru consolidarea meritocrației în sistemul național de învățământ, pledează pentru excluderea oricăror demersuri, acțiuni sau activități politice care interferează cu Educația în sistemul de învățământ. APDE susține ocuparea funcțiilor de conducere din învățământ pe criterii de etică, deontologie și performanță, nu pe criterii de servilitate, “răspuns la comenzi” ale politicului sau apartenență de partid, misiunea sa fiind de a prezenta opiniei publice deserviciile, neajunsurile și inechitățile provocate de politizarea unităților de învățământ. Informații detaliate despre APDE puteți obține accesând siteul asociației www.depolitizare.ro.
Timișoara, 18.11.2024
Mai multe din Știri

Strategie națională pentru prevenirea extremismului în școli: elevi ambasadori, formare pentru profesori și campanii de informare

Bursele de elev pentru anul școlar 2026-2027 vor fi disponibile începând cu 20 noiembrie
