Oana Moraru: ,,Copilul care refuză, cedează sau fuge are un comportament sănătos, natural.”


Specialistul în educație Oana Moraru a oferit câteva sfaturi pentru formarea capacității copilului mic de a rămâne concentrat în învățare. Oana Moraru: ,,Fiecare copil are nevoie, pentru menținerea motivației școlare, de gândirea analitică, de tip secvențial. Toți au nevoie să învețe cum se stă angajat în învățare, chiar dacă operațiile solicitate în gândirea lor nu sunt din cele care se simt comod.
Cum facem asta? Judecându-i că nu sunt atenți? Că nu sunt suficient de muncitori? Admonestându-i că nu au răbdare?
Nu. Copilul care refuză, cedează sau fuge are un comportament sănătos, natural. Adultul de lângă el este cel care știe că perseverența, capacitatea de a mai sta un minut în fața ”problemei de rezolvat” ține de abilitatea lui de a îl angaja cu bucurie, cu plăcere, cu provocări, cu un minut și încă un alt minut de ținut în tensiune, în căutare, în încercare.
Copiii au oricum asocieri negative între dificultate și învățare. Este rolul adultului să îi ajute să perceapă ca pozitivă încordarea acolo unde efortul nu dă roade imediat și natural. E absurd să-l mai cerți că refuză, că fuge, că nu are chef să lucreze. Nu din voință vin efortul intelectual, disciplina școlară, concentrarea. Ci din numărul de asocieri pozitive pe care le face mintea între frustrarea intelectuală și efortul personal.
Una dintre metodele care funcționează, încă de la grădiniță, pentru formarea capacității de a rămâne concentrat în învățare este capacitatea adultului de a pune întrebări bune, suprinzătoare, din ce în ce mai sfredelitoare și mai adânci. De pildă, într-o imagine simplă, cu animale în pădure, pune-l pe copilul dispus să plece de lângă tine după ce a digerat cu privirea repede totul, să mai stea încă 3 minute pentru următoarele întrebări:
Ce există în imagine, dar nu se vede?
Ce indicii sunt că a trecut pe aici, prin pădure, un om?
Câte animale merg în aceeași direcție?
Capacitatea noastră de a pune întrebări de profunzime, dincolo de evidență, este una din cele mai importante căi de a deschide apetitul minții pentru încercări suplimentare, pentru tensiune și disconfort productiv.
Sunt puțini educatori care știu să pună întrebări dincolo de linia executivă a minții. Aceia care o fac habitual dezvoltă atenția și reziliența copiilor în mod natural – în timp.”
a scris Oana Moraru pe facebook.
Mai multe din Știri

Strategie națională pentru prevenirea extremismului în școli: elevi ambasadori, formare pentru profesori și campanii de informare

Bursele de elev pentru anul școlar 2026-2027 vor fi disponibile începând cu 20 noiembrie
