Am crescut în anii 80, am prins în copilărie acele perioade în care se mai oprea curentul electric, căldura venea cu țârăita. Mergeam și cumpăram Aurora de la Alimentara și bomboane verzi cu mentă sau tăvălite în cacao, la kilogram, lipite unele de altele și eram cei mai fericiți copii.
Carne aveam de la țară, în fiecare seară făcea mama cartofi prăjiți cu câte o bucată de carne decongelată, iar portocale și banane când prindeam și când se găseau. După 90 nu s-au schimbat prea multe pentru noi, cu o mamă contabilă la fabrică și tata strungar, nu am avut nici după revoluție bani. Voiam și eu casetofon ca nu știu ce coleg sau blugi, dar ai mei nu aveau bani să-mi ia. În schimb ziceau:
– Vrei și tu să ai cum au alții? Învață, că o să ai! Vrei să ai și tu casa ta când te faci mare? Vrei o mașină? Vrei să fii respectat? Învață, că o să le ai! Vrei să ai o șansă să depășești condiția noastră de oameni săraci? Învață, că o să-ți permiți tot ce vrei!
Și-am învățat, muuulttt, am învățat cu o motivație nebună, am ajuns profesor, am luat gradele, am avut gradație de merit, am ajuns chiar și director de școală!
Dar nici pomeneală de toate acele avantaje menționate în copilărie. Am două rate, dintre care una la casă, care a mai și crescut. Trăiesc într-un stres continuu, că dacă mai crește nu o să mai am bani de mâncare. De respect din partea societății, la fel ca cel din partea politicienilor – mai mult lipsă!
Anul ăsta mi s-a și micșorat salariul și am mai puține zile de concediu față de colegii mei profesori, că deh! eu am învățat mai mult! Și cu cât înveți mai mult în această țară se pare că o duci mai prost! Cu cât înveți mai mult ești luat mai de fraier. Și plătit mai slab! Căci asta e țara, atât pune preț pe oamenii educați!
Mă uit la puști care fac pe youtube bani de-i întorc cu lopata, fără să învețe nimic. Călătoresc în țări exotice. N-au rate. Au mașini la 20 de ani, la care eu nici nu îndrăznesc să visez după o viață de învățat. Nu-i întreabă statul nici de sănătate. Și-atunci mă întreb, cu ce te mai ajută în viață în ziua de azi, trăind în România, să înveți?!
Remus O.
{loadmoduleid 242}