Sunt profesoara de matematică, am experiență vastă și am făcut oameni mari generații întregi de copii. Am avut de-a face automat cu generații întregi de părinți. Înainte de a trece la sfatul propriu zis aș dori să fac o foarte scurtă recapitulare a traiectoriei, de unde am plecat și unde am ajuns. Când eram eu școlăriță, acum zeci de ani, culegerile erau anoste, scrise în alb-negru, se găseau greu și lucram câte 4-5 din clasă pe aceeași culegere, cu pagini tocite. Primeam câte o pagină de exerciții ca temă pentru acasă, iar în vacanțe câte 15-20 de pagini de lucrat.

Tema era sfântă, nu doar pentru noi, elevii, ci și pentru părinții noștri, care se chinuiau să ne facă rost de culegeri și se interesau dacă ne-am făcut tema. Nu exista să spună vreun părinte: ,,vai de mine, câtă temă ți-a dat, nu se poate așa ceva!". Iar nouă copiilor, deși nu eram nici certați, nici bătuți, ne crăpa obrazul de rușine față de părinți și profesori să ne prezentăm cu tema nefăcută. Meditații făceau foarte puțini dintre noi, în general cei care proveneau din familii mai pretențioase sau mai avute, majoritatea reușeam pe forțele proprii!

Să revenim în prezent, unde părinții au ajuns să se plângă public cot la cot cu copiii că trebuie să lucreze teme pentru acasă. Cadrele didactice sunt criticate ca la ușa cortului, că îndrăznesc să dea exerciții și probleme copiilor de scris. Din cauza lipsei de respect din partea părinților, nici copiii nu mai dau 2 bani găuriți pe respectul față de teme și profesori. În același timp, profesorii sunt arătați cu degetul pentru rezultatele slabe, de ce nu iau copiii numai 9 și 10?! Să avem rezultate mai bune la examene, că altfel nu primiți tot salariul! (după cum se aude...). Tot concomitent, cadrele didactice sunt puse la zid că se fac prea multe meditații. Pe care tot părinții și copiii le cer! Disperați când se apropie examenul, pentru că își dau seama cât de slabi sunt. Și cercul începe să se închidă. Cu câtă seriozitate ai tratat școala, cu câtă seriozitate ți-ai făcut temele?!

Dragi părinți, eu sunt O profesoară la 25 de elevi de gimnaziu, cu temperamente care mai de care mai rebele. În clasă fac și disciplină, fac și consiliere, predau, ascult, verific teme. Câte teme credeți că pot să verific? 2-3 maxim, la o singură oră. Restul... Dumnezeu știe, depinde de ei și de părinții lor! Aici intervine aportul vostru. Fără implicarea voastră, ca părinți, copilul nu are cum să progreseze, realizați acest lucru? Iar la matematică, dacă nu lucrezi exerciții și probleme, MULTE, nu faci față, vă rog să înțelegeți și să vă amintiți cum era când erați voi elevi.

Deci, nu mai criticați temele, ele sunt salvarea copilului de meditații și de nepricepere la examene! Fiți activi, implicați-vă, sprijiniți și voi acasă elevii, pentru că profesorul nu are cum fizic să facă față cu fiecare în parte și e interesul copilului dvs! Nu mai criticați cadrele didactice și temele, alăturați-vă în acest efort! Verificați zilnic dacă și-a făcut copilul dvs adolescent tema!

Și o să vedeți schimbări bune! Dacă nu... Dumnezeu cu mila!

Prof. A.D.

Mesajul de mai sus a fost transmis pe adresa redacției, pentru rubrica ,,Vocea Profesorului" sau pentru rubrica ,,Vocea Părintelui" și a fost publicat ca atare, reprezentând opinia personală a autorului. Redacția noastră nu-și asumă informațiile prezentate în mesajele publicate la această rubrică, pe care nu are posibilitatea de a le verifica. Oferim oportunitatea oricărui cadru didactic și oricărui părinte să se exprime liber, să publice o opinie, să povestească o experiență personală sau să semnaleze o situație, scriind la adresa de e-mail  Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. și specificând dacă dorește să semneze materialul, sau acesta să fie publicat sub anonimat. Vă mulțumim tuturor pentru implicare!