Costi Rogozanu: ,,Pentru aproximativ două treimi din elevi, jocurile sunt făcute de pe la 12-13 ani.”

Jurnalistul și profesorul Costi Rogozanu: ,,Pentru aproximativ două treimi din elevi, jocurile sunt făcute de pe la 12-13 ani. Și sunt în principal jocuri economice și sociale: ai o familie echilibrată și ceva bani, mai ai o șansă. Avem o școală publică din care poți ieși cu rezultate onorabile fără meditații. Dar avem un stil de examinare care necesită meditații, și la clasele mici, și la admiterea la facultățile foarte bune.
Toată presiunea, și din partea părinților, și din partea sistemului e spre o privatizare a actului de învățare. Până și copii sunt dresați să nu învețe decât dacă e pe bani, dacă li se vinde rețeta de succes. Și uite așa curg câteva zeci de mii de euro într-a VIII-a și într-a XII-a pentru educația aia specială pentru fiecare elev. Familiile vor să bage un ban în copil și să se vadă. Adică testele să fie ultra-standardizate și să le iei dacă faci până la nebunie același tip de exerciții.
De ce merg mână în mână un test standardizat extrem cu industria meditațiilor, cu industria facultăților învățate să mulgă și ele stresul familiilor și copiilor?
Vă dau un exemplu. Facultățile de medicină dau simulări, încă pentru copii de-a XI-a, teste plătite de fiecare candidat. Fac câteva zeci de mii de euro dintr-un foc, numai cu asta. Alte facultăți vând auxiliare speciale pentru tipul lor de teste, că dacă te duci la Iași e altfel decât la București etc.
Pe toate astea se pliază și proful de română care va vinde meditații adaptate pentru fiecare facultate. Ce verifici de fapt astfel? Verifici cât e dispusă familia să cheltuiască. Meritocrația mult-trâmbițată se îneacă în bani. Foarte puțini copii care nu sunt susținuți serios de familii pot răzbate. Și vorbesc de copii buni, interesați. Cum te bați cu dezinteresul general? Cum explici că un sfert din cei care au intrat într-a XII-a nu mai intră și la bacalaureat. Păi, acești copii știu cumva intuitiv că pista asta e închisă pentru ei.
Problema e că în ultimul deceniu, peste 300.000 de copii au abandonat școala până într-a VIII-a. Aici nu mai e vorba că nu toți copiii trebuie să fie genii sau să aibă studii superioare. Dar ce faci cu 6 clase? Daniel David repetă și el mantra tuturor specialiștilor în educație: să-i pregătim pentru piața muncii! Păi primul pas ar fi să-i ții în școală măcar până în liceu.
Nu școala, ci societatea noastră produce, iată, sute de mii de copii care nu vor dezvolta nici disciplină pentru o muncă necalificată! Ce faci cu ei? Mulți văd cum se surpă și soluția muncii în afară. Daniel David a tot repetat că profesorii trebuie să-și dedice școlii măcar 8 ore pe zi. N-am nimic cu ideea, o fac oricum. Am ceva cu insinuarea că n-aș face-o. Aici e o atitudine de vătaf care întâi te bănuiește că nu muncești, dup-aia se mai gândește ce e de făcut.
Apoi, David tot repetă o teză de-a lui că suntem un spirit prea „colectivist” și c-ar trebui să ne mutăm spre educația unui cetățean autonom.
Din punctul meu de vedere, deja am reușit. Educăm copii învățați deja de toată lumea să gândească ultra-individualist și egoist, și din familie, și din media. Cel mai greu lucru e să-i înveți să lucreze ceva, orice, în echipă.”, a scris jurnalistul pentru Libertatea.
Mai multe din Știri

Sindicatele avertizează: Noua metodologie de școlarizare ar putea duce la clase suprapopulate

Angajarea după facultate: Doar o treime dintre absolvenți lucrează în domeniul studiat
