La o testare de specialitate organizată de Asociația pentru Valori în Educație (AVE România) și Brio, rezultatele au arătat că analfabetismul numeric, înțeles printr-un nivel foarte scăzut al capacității de a înțelege, interpreta și utiliza informații matematice în contexte de viață, crește constant în rândul elevilor, de la nivelul școlii primare la nivelul elevilor de liceu.
Raportul indică un nivel mediu de analfabetism numeric de peste o treime (36%) la nivelul elevilor participanți. Studiul are un număr substanțial de participanți, iar autorii spun că au urmărit criterii de reprezentativitate la nivel național.
Alfabetizarea numerică este esențială pentru funcționarea eficientă în societatea contemporană, unde datele statistice, reprezentările grafice și interpretările cantitative sunt omniprezente (Gal, 2000). Aceasta permite indivizilor să analizeze informații financiare, să înțeleagă riscurile și probabilitățile, să gestioneze bugete personale și să participe activ la viața economică și socială (OECD, 2016).
Una dintre componentele fundamentale ale alfabetizării numerice este capacitatea de a efectua operațiuni aritmetice elementare, cum ar fi adunarea, scăderea, înmulțirea și împărțirea (Gal, 2000). Aceste abilități reprezintă baza pentru dezvoltarea unor competențe numerice mai avansate și sunt esențiale pentru activitățile zilnice, precum gestionarea finanțelor personale sau înțelegerea prețurilor.
Pe lângă cunoștințele aritmetice, alfabetizarea numerică implică și capacitatea de a gândi logic și de a aplica principiile matematice pentru a rezolva probleme din viața reală (Geiger et al., 2015).
Analfabetismul numeric împiedică de asemenea indivizii să înțeleagă și să interpreteze date medicale ce țin de sănătate, sau să proceseze corect informații din sfera politică.
În total sistemul de testare ICAN pentru România, care este utilizabil ca test separat de screening în alfabetizare numerică pentru clasele primare, conține așadar un set de itemi care acoperă 22 de administrări diferite, adică un total de 572 de itemi: 44 pentru statistică, 132 pentru geometrie, 88 pentru măsurare și 308 pentru proprietăți ale numerelor.
Baza de date normativă include un eșantion de 9.719 participanți, selectați prin eșantionare stratificată proporțională dintr-un set inițial de aproximativ 16.000 de administrări ale testului.
Procesul de eșantionare a elevilor a fost conceput astfel încât să asigure o distribuție echilibrată și reprezentativă a populației, având la bază cinci variabile cheie de stratificare: sex, regiune statistică, mediu de proveniență, clasă școlară și statut socio-economic (SES).
Colectarea datelor. Cele aproape 16.000 de administrări ale testului au fost realizate în perioada octombrie – decembrie 2024, la nivel național, în baza unei eșantionări care a vizat aproape 600 de școli din întreaga țară. Am utilizat pentru eșantionarea școlilor o procedură similară cu cea utilizată pentru studiile comparative internaționale (e.g., PISA, TIMSS).