Care sunt caracteristicile esențiale pentru un profesor bun


Se spune că unii oameni sunt născuți pentru anumite meserii. Este adevărat că pentru a deveni dascăl ai nevoie de anumite aptitudini înnăscute. Totuși, un cadru didactic bun se formează în timp, prin experiență. De asemenea, această meserie necesită o adaptare constantă la specificul clasei, materiei, copiilor, regulilor din sistem. Ba mai mult, profesorul model pentru copii este acela care învață continuu. Există însă un set de caracteristici care vor rămâne mereu esențiale.
1. Respect
Un profesor bun este acela care se respectă pe sine însuși, își respectă meseria și își respectă elevii. Acestea trei sunt complementare și indispensabile. De multe ori putem cădea în capcana de a aștepta respect din partea copiilor doar datorită poziției pe care o avem. Deși aceasta este importantă și merită respectată, nu trebuie să trăim cu impresia că vom fi respectați doar datorită acestui aspect. Trebuie să le câștigăm încrederea copiilor, părinților și societății în general prin conduita și activitatea noastră.
2. Empatie
Este aproape imposibil să fii cadru didactic fără empatie. Chiar dacă se poate, atunci nu vei simți niciodată ce înseamnă cu adevărat această meserie. Sentimentul de a te apropia de cei mai răzvrătiți copii din clasă și de a crea o conexiune sinceră cu elevii este cea mai mare satisfacție a profesiei. Este necesar să îi înțelegi pe cei din fața ta. Fiecare copil are propria poveste, propriile lupte, sentimente și aspirații, iar cadrul didactic are misiunea, complicată, dar plăcută, de a-i înțelege. Pentru unii elevi se poate ca profesorul să fie singurul adult care îi acordă atenție.
3. Corectitudine
Copiii, oricât de mici ar fi, observă atunci când sunt diferențe în clase. Cadrul didactic trebuie să fie imparțial și corect. Orice elev trebuie tratat în funcție de comportamentul, conduita și pregătirea sa pentru școală. Cu siguranță există copii într-o clasă pe care profesorii îi simpatizează mai mult decât pe ceilalți, dar acest aspect nu trebuie să fie vizibil.
4. Seriozitate
Un profesor bun își ia în serios meseria. Există însă o diferență între seriozitate și rigiditate. Un cadru didactic trebuie să știe când este momentul pentru muncă și când este un timp potrivit pentru alte activități. Atunci când se lucrează, copiii trebuie să știe că profesorul este implicat, serios și corect. Prea multă relaxare, chiar dacă pe placul copiilor, este nocivă pentru actul educațional. Aceștia trebuie obișnuiți cu un echilibru între distracție și muncă.
5. Implicare
Implicarea sau lipsa acesteia în activități este vizibilă în clasă, iar elevii se vor comporta în consecință. Atunci când profesorul este distras constant, neinteresat nici elevii nu vor avea o atitudine diferită. Profesorul, din poziția de moderator și model, trebuie să fie cel care dă tonul.
6. Detașare
Oricât de apropiat ai fi de clasa ta și oricât de mult ții la elevi, trebuie să înveți să te și detașezi. Respectă-ți viața privată, timpul petrecut cu cei dragi și perioadele de odihnă. Nu poți rezolva toate problemele și nu trebuie să te pierzi pe tine însuți în acest proces. Odată ce se instalează epuizarea psihică, nu vei mai putea fi la fel implicat în activitatea ta de predare, așadar este important să știi când să te detașezi și să te odihnești.
Așadar, pentru a fi un profesor bun trebuie să te asiguri că ții cont de aceste caracteristici care te vor ajuta să îți desfășori activitatea optim pentru un timp îndelungat.
Mai multe din Cuvinte

Dragoș Hutuleac: „Copiii ajung să creadă că lucrurile despre care sunt întrebați cel mai des sunt cele mai importante în viață”
Vasile Ernu: Cât costă pregătirea pentru examenele de evaluare?
Vasile Ernu: pregătirea pentru Evaluarea Națională costă între 2.000 și 7.000 de euro la matematică și română. Sistemul falimentar creează inechități și ghetoizare socială în școli.
Vasile Ernu dialog cu Radu Iliescu: Nu cred că rostul sistemului de învățământ este să producă gândire critică.
Radu Iliescu, profesor de franceză la Liceul Liviu Rebreanu din Turda, vorbește despre prăbușirea sistemului de educație, generația digitală care nu mai poate citi și înțelege simultan, părinții care și-au abandonat rolul și reformele care n-au avut niciodată un model uman în spate.