Mama unei adolescente de 14 ani mi-a povestit că a sesizat o schimbare de comportament la fiica sa, care în ultima perioadă s-a accentuat. Fata comunica din ce în ce mai puțin acasă, asculta în camera sa melodii foarte triste, nu mai era atât de veselă ca înainte și de la un timp nu mai simțea nevoia să se întâlnească în afara școlii cu grupul de colegi care îi erau și prieteni.

Fiind preocupată de situație, mama a aflat că fata și-a descărcat pe telefonul mobil o aplicație pentru a scăpa de stările neplăcute. Mi-a cerut părerea despre genul acesta de aplicații și pe moment nu am știut ce să-i spun, nu utilizasem niciodată așa ceva. Am cerut un răgaz, pentru a vedea despre ce este vorba.

Mi-am descărcat una dintre cele mai populare aplicații disponibile, cu multe recenzii și un design foarte prietenos, care promitea să te scape de stările de anxietate în câteva săptămâni, dacă urmezi zi de zi programul. Concret, trebuia să petreci aproximativ 20-30 minute pe zi, fără excepție, rezolvând sarcinile pe care aplicația ți le trasa pentru ziua respectivă. Putea fi ceva de ascultat, de citit sau de răspuns la anumite întrebări, dar și tot felul de joculețe și provocări.

Ce am constatat după câteva zile în care am testat aplicația care promitea să combată anxietatea:

La început mi s-a cerut să fac un fel de evaluare psihologică. Mai exact, am avut de răspuns la câteva zeci de întrebări, multe cu variante predefinite din care trebuia să aleg. Am dat cele mai echilibrate răspunsuri, care reflectau o atitudine normală spre una optimistă în raport cu viața, sub toate aspectele sale. Cu toate acestea rezultatul a venit cu roșu: suferiți de depresie severă, puteți fi în pericol, recomandăm ferm să urmați programul.

Alături de rezultat erau și câteva informații care te băgau în sperieți despre ce înseamnă depresia severă. Mărturisesc că a fost puțin șocant momentul și am realizat cât de mult ar putea fi influențat un adolescent care ar parcurge un astfel de test, iar la final ar citi așa ceva. Câți oare nu ar începe să creadă despre sine că au o problemă mai gravă decât au de fapt? În câte cazuri nu apare teama? Certitudinea cu care îți este livrată informația și maniera te fac să te simți fragil și vulnerabil. Foarte convingător pentru ca tu să continui programul! 

Următorul pas a fost să ascult un material audio de 10 minute în care vocea pe care o auzeam vorbea la persoana I-a singular. Ideea era ca ascultătorul să se identifice cu ceea ce aude. Un text care a cuprins toate stările negative prin care poate trece cineva, duse până la extrem, cu idei despre suicid, inclusiv cu modul în care o poți face, unde și când. ,,Perfect" după un rezultat ca cel menționat mai sus, la testul inițial.

Fără a intra în și mai multe detalii, spun doar că după părerea mea, urmând un astfel de program care ar trebui să te ajute să depășești o perioadă dificilă, cu ușoare stări de anxietate, ai toate șansele să ajungi în depresie!

În momentul în care ți se livrează informația negativă cu ajutorul acestor aplicații, se induc intenționat (după părerea mea) anumite stări, multe asociate cu o anumită intensitate emoțională, iar un psihic slab le poate asimila foarte ușor. Este important de menționat că mulți dintre cei care utilizează de obicei aplicații fac acest lucru seara, când sunt singuri, sau chiar noaptea. În cazul persoanelor cu stări de anxietate, seara, noaptea și mai ales în intervalul orar 24.00 - 4.00, accentuarea stărilor negative este favorizată. 

Nu știu exact care sunt procedurile legale prin care astfel de aplicații sunt verificate sau aprobate (dacă sunt...) dar cert ele că sunt la un pas de a fi descărcate în câteva secunde de oricine. Sunt copii, adolescenți și tineri care preferă să ceară un astfel de ,,ajutor" discret, direct pe telefonul mobil, pentru că nu au încredere să discute acasă cu părinții despre problemele cu care se confruntă. Sau le este frică. Sau sunt ignorați. Sau tachinați. Cred că multe dintre aceste aplicații reprezintă un pericol.

Am scris acest material cu scopul de a atrage atenția părinților și adulților tentați să folosească astfel de aplicații, că nu sunt toate (ca să nu generalizez) bune și că ceea ce am testat eu mi s-a părut că este chiar de evitat.

Cărțile publicate de edituri consacrate scrise de specialiști cunoscuți dar și comunicarea cu prietenii și solicitarea ajutorului pentru a trece prin momentele dificile pot fi soluții mult mai bune decât aplicațiile.

Cea mai sigură metodă de a combate depresia și anxietatea este de a merge pe soluții recomandate de specialiști, testate și verificate. Apelați la terapeuți care pot indica soluții reale și eficiente. 


De asemenea, este foarte important ca părinții să nu ,,sară" peste timpul zilnic acordat copilului, pentru discuții libere, despre ce a făcut în ziua respectivă, ce i-a plăcut și ce nu sau cu ce probleme se confruntă.

Timpul și atenția sunt cele mai de preț daruri pe care le pot oferi părinții copiilor. În fiecare zi. În cazul în care există perioade lungi de timp în care comunicarea este întreruptă, relația deschisă și apropiată dintre copil și părinți se reia mai greu. Un adolescent nu va începe brusc să comunice și să povestească ce are pe suflet dacă până la momentul acela nu a existat acest obicei în familie.De aceea, este important ca un părinte să se gândească preventiv, să construiască încrederea dintre el și copil, din timp, de când este foarte mic.

Statistici din 2021 indicau anxietatea ca fiind principala problemă cu care adolescenții s-au confruntat în cei doi ani de restricții și schimbări produse de pandemie. Astfel, dintre cei 1.000 de adolescenți care au apelat în 2021 helpline-ul pentru sprijin psihologic:

58% suferă de anxietate
22% suferă de depresie
16% au luat în calcul suicidul
5% au fobie socială
31,8% au experimentat atac de panică, tulburare de alimentație și consum de substanțe
(conform edupedu.ro)

În urma prelucrării datelor colectate în perioada 1 ianuarie - 30 septembrie 2022, de la beneficiarii serviciului de helpline gratuit al depreHUB, pe un lot de 5.000 de persoane, s-a constatat că 36% din tinerii cu vârste cuprinse între 13 și 28 de ani au simptome de depresie. Cifrele arată o creștere alarmantă, care a ajuns foarte aproape de proporția celor care prezintă simptome de anxietate, respectiv de 37% dintre cei care au apelat helpline-ul, potrivit viata-medicala.ro

„Aceste date confirmă constatările anterioare legate de rata de dezechilibru emoțional din rândul generației Z, considerați nativi digital, adică cei care au crescut cu calculatorul, internetul și telefonul mobil: 40% dintre persoanele evaluate cu tulburări emoționale au fost tineri cu vârste cuprinse între 19 și 25 de ani, femeile fiind, în medie, cu 56% mai afectate decât bărbații”, potrivit comunicatului depreHUB.