A venit în sfârșit primăvara (nu doar în calendar) și locurile de joacă sunt din nou pline de copii care aleargă, râd și socializează, în timp ce pe margini stau singuri sau în grupuri părinți și bunici care îi urmăresc cum zburdă, cu câte un rucsăcel în mână, ori cu sticla de apă, poate cu un bebe în cărucior, sau aruncând câte un ochi pe telefon.

Din păcate, unii adulți, exact în contextul prezentat mai sus, preferă să țină în mână o țigară aprinsă. Forțând involuntar nu doar copiii lor ci și pe ai altora, să le inhaleze fumul toxic. Și nu vă imaginați că se îndepărtează măcar 2-3 metri. Mulți fac acest lucru chiar în interiorul locului de joacă, stând pe băncuță. Aceasta este situația în realitate!

Să vedem cum stau lucrurile ,,pe hârtie". Legea nr. 15/2016 prevede ca fumatul este interzis in locurile de joaca pentru copii, inclusiv în cele din aer liber. Dar legea nu se aplică singură și trăim într-o țară în care suntem surprinși zilnic la acest capitol. În situația la care mă refer, cineva ar trebui să sesizeze la numărul de urgențe 112 Poliția Locală imediat ce observă că un părinte fumează la locul de joacă și un echipaj ar trebui să apară, să constate contravenția și să aplice o amendă. Persoanele surprinse că fumează în spaţiile de joacă pentru copii riscă, potrivit legii mai sus menționate, o amendă cu valoarea între 100 şi 500 de lei, aici fiind incluse şi ţigările electronice.

Cu alte cuvinte, responsabilitatea este aruncată pe umerii celor prezenți la fața locului, care din anumite motive nu fac absolut nimic, suportând situația. Cele mai frecvente explicații sunt: nu vor să intre în conflict direct cu cei care fumează, nu vor să atragă consecințe negative ulterioare mai ales asupra copiilor lor, nu au încredere că se va aplica legea, știu că data viitoare se va întâmpla exact la fel etc.

Înainte ca această lege să fie reglementată, s-a bucurat de un procent uriaș de peste 90% nivel de susținere, conform sondajelor de opinie din anii 2015 și 2017.

Despre faptul că legea este egală cu zero, dacă privim spre ceea ce se întâmplă concret la locurile de joacă, Ramona Brad - Directorul Proiectului 2035 Prima Generație Fără Tutun a României și ,,motorul" care a mișcat societatea civilă din România să încheie un parteneriat cu toți factorii decizionali și să contribuie la adoptarea tuturor acelor politici a comentat pentru superbebe.ro: ,,Din păcate, respectarea legislației în vigoare în România, indiferent de domeniul reglementat, este încă un deziderat. Această non-conformare ține de doi factori - de obișnuință noastră, că și comunitate, să respectăm legile, dar, în egală măsură, de lipsa unei intervenții ferme a autorităților”.

Chiar dacă un proverb românesc spune că ,,unde-i lege, nu-i tocmeală", iată că, în privința fumatului la locurile de joacă pentru copii, respectarea legii ține numai și numai de nivelul de bun-simț și educație al oamenilor. 


Cine sunt cei cu adevărat responsabili de aplicarea legii


Având în vedere faptul că locurile de joacă pentru copii se află în administrarea locală, responsabilitatea aparține Primăriilor. Legea precizează că: ,,Persoanele responsabile din instituțiile și unitățile care administrează spațiile menționate... vor elabora și vor pune în aplicare regulamente interne…, inclusiv prin prevederea încălcării că abatere disciplinară gravă și marcarea spațiilor menționate cu indicatoare prin care să se indice «Fumatul interzis» și folosirea simbolului internațional, respectiv țigareta barată de o linie transversală.”


E lege, dar și tocmeală!


Deși există legea care interzice fumatul la locurile de joacă pentru copii în aer liber, fumatul în parc este permis, fără a se preciza clar care ar trebui să fie distanța pe care fumătorul ar trebui să o respecte față de locul destinat copiilor.

Astfel, este posibil ca cineva să fumeze lipit de gardul de la locul de joacă, dar să pretindă că se află în parc, nu în zona la care legea se referă. Fiecare poate interpreta cum consideră...


Când vrei cu adevărat să aplici legea, poți!


S-a întâmplat în anul 2019, în DrumulTaberei (în prezent nu mai este cazul, am constatat personal că se fumează la locurile de joacă ca în club). Într-un comunicat de presă transmis de Primăria Sector 6 și publicat de Adevărul se arată că: ,,Din dispoziţia primarului, agenţii Direcţiei Generale de Poliţie Locală Sector 6 au mărit numărul verificărilor din teren, în special în spaţiile de joacă pentru copii. Au fost depistate şi identificate mai multe persoane care au încălcat normele privind fumatul în locurile de joacă destinate copiilor şi în spaţiile comune din clădirile de locuinţe, fiind aplicate sancţiuni contravenţionale al căror cuantum se ridică la 7.450 lei. Direcţia Generală de Poliţie Locală Sector 6 le reaminteşte cetăţenilor că nerespectarea prevederilor legii antifumat se sancţionează cu amendă contravenţională de la 100 lei la 500 lei."


Influența negativă a fumatului la locurile de joacă pentru copii


Teoretic, fiecare părinte ar trebui să ocrotească atât cât poate sănătatea copilului și să facă tot posibilul pentru a preveni ca acesta să inhaleze fumul de țigară. În realitate, nu se întâmplă acest lucru, mulți părinți fumând în timpul sarcinii, cu copilul în casă sau la locurile de joacă pentru copii.

Dacă vă aflați cu copilul în parc și cineva fumează lângă el, mai bine plecați!

Pentru cei care procedează așa, iată câteva motive pentru care ar trebui să înceteze:

* Fumatul pasiv, adică fumul de tutun secundar care este inhalat de cei care se află în jurul unui fumător, conține peste 70.000 de substanțe chimice, dintre care câteva sute sunt toxice și aproximativ 70 sunt cancerigene, conform experților de la Centrul de Prevenire și Control al Bolilor din Statele Unite ale Americii (CDC - Centre for Disease Prevention and Control). Aproximativ 40% dintre copiii cu vârste între 3 ani și 11 ani sunt expuși zilnic la fumatul pasiv, potrivit doc.ro

* Fumul de tutun eliberat atunci când cineva fumează poate rămâne în aer perioade lungi de timp, putând fi inhalat de alte persoane. Acesta poate persista timp de până la 2,5 ore în încăperile în care există o fereastră deschisă. Fumul poate fi prezent în cantități mari o perioada de timp după ce persoană a încetat să fumeze. Este prezent chiar și atunci când nu-l putem vedea sau nu-l putem mirosi.

* Copiii sunt mult mai sensibili decât adulții la efectele fumatului pasiv din cauza imaturității plămânilor și a ratei mai mari de respirație – de exemplu, un sugar are o rată de respirație de 30-45 de respirații pe minut, un copil, între 20-30 respirații pe minute, în timp ce un adult are o rată de respirație de 12-18 respirații pe minut. În plus, sugarii și copiii nu sunt capabili să evite expunerea la fumatul pasiv și au nevoie de protecția părinților. (Clinicile Regina Maria)


Ce riscă bebelușii, copiii și adolescenții care sunt expuși la fum de țigară


*  Un studiu din 2015 arată că expunerea la fumatul pasiv (chiar și pe o perioadă mică de timp, egală cu o ora pe zi) crește dramatic riscul copilului de a face ADHD - aproape că triplează acest risc, în comparație cu micuții care nu sunt expuși la fumul de tigară. Neurotoxinele, precum plumbul, mercurul și pesticidele organofosforice au fost asociate cu un coeficient de inteligență (IQ) mai redus, cu tulburările de spectru autist și cu ADHD, scrie healthline.com 

* Bebelușii sunt mai supuși riscului de moarte subită iar copiii sunt mai predispuși la îngroșarea și inflamarea cailor respiratorii și mai sensibili la infecțiile pulmonare. 

* Din cauza fumului de țigară inhalat copiii pot prezenta simptome cum ar fi tusea, producția de mucus în exces, senzația de lipsă de aer și respirația șuierătoare.

* Fumatul pasiv crește riscul de astm.

* Plămânii copiilor sunt în creștere până la vârsta de 4 ani, de aceea, inhalarea fumului de țigară este complet contraindicată în această perioadă. Fumatul pasiv conduce la scăderea funcției pulmonare în timpul copilăriei, atingând un nivel critic în adolescență și la vârstă adultă.

* Risc crescut cu 35% de a dezvolta otită medie sau alte infecții la nivelul urechii la copiii care sunt expuși la fumul de țigară frecvent. Acest risc crește la 46% în cazul copiilor ale căror mame fumează.

* Studiile arată clar că riscul de cancer crește la copiii expuși la fumul de țigară, acesta fiind mai frecvent asociat cu tumorile cerebrale, limfoamele și leucemia limfocitara acută la copii. De exemplu, copiii cu părinți fumători sunt mai predispuși la a dezvoltă hepatoblastom, un cancer hepatic frecvent la copii, arată un raport al Agenției Internaționale pentru Cercetare în Domeniul Cancerului (IARC – Internațional Agency for Research on Cancer) din 2009.


Adulții dau un exemplu prost chiar la locul de joacă, în timp ce România este fruntașă la copii fumători


România este în top la copii fumători, statisticile oficiale arătând că peste 30% din copiii de 13-15 ani au încercat deja produse din tutun. Mai exact, 187.330 de copii români între 13 și 15 ani au fumat cel puțin o dată în viață iar 53.523 de copii români între 13 și 15 ani fumează în mod curent, potrivit respirogrup.ro.

56% dintre copiii din mediul rural care fumează, aprind prima țigară la vârsta de 12 ani.

Conform raportului „Bunăstarea copilului în mediul rural“, lansat de World Vision România în 2018, statisticile arată că din rândul copiilor de până la 14 ani, 5% au declarat că au fumat zilnic în ultima săptămână. În cazul celor de peste 14 ani ponderea urcă la 26% pentru fumătorii zilnici.

Dintre totalul copiilor de toate vârstele care au declarat că au fumat, 22% fumează în fiecare zi, 18% cel puțin o dată pe săptămână, 20% mai puțin de o dată pe săptămână, iar 40% nu au fumat deloc în ultima lună. Procentul celor care au declarat că au fumat în fiecare zi a crescut cu 5% în ultimii ani, de la 17% în 2014 și 2016 la 22% în 2018.

În România, fumatul s-a menținut în 2017 pe poziția a treia în rândul factorilor de risc de deces și dizabilitate, după hipertensiunea arterială și alimentația necorespunzătoare, conform Institutului pentru Măsurarea și Evaluarea Sănătății (IHME) de la Universitatea Washington din Seattle, potrivit digi24.ro.