Această realitate este povestită de copii - pe care certurile din familie îi afectează cel mai mult, poate fi văzută în magazine în timpul cumpărăturilor - dispute între soți care ajung să ridice tonul sau să smucească lucrurile de nervi, nemaiținând cont că sunt în public sau că cel mic îi privește dezorientat și, nu în ultimul rând, este consemnată în statisticile oficiale - numărul cazurilor de violență domestică crește în perioada Sărbătorilor.
Care sunt factorii care duc la intensificarea scandalurilor în familie în perioada Sărbătorilor:
- consumul de alcool;
- nivelul crescut de stres din cauza responsabilităților suplimentare: pregătiri, curățenie și alte trebuir casnice, cumpărături, drumuri;
- obligații și cheltuieli în plus, în condițiile unei situații financiare defavorabile;
- întâlniri cu membri ai familiei cu care există conflicte mai vechi sau rememorarea unor probleme nerezolvate din trecut;
- vizitele membrilor familiei sau obligația de a merge în anumite vizite;
- atitudinea conflictuală de tip ,,Gică-contra" în orice discuție;
Exemple de motivele concrete ale certurilor de Sărbători: felurile de mâncare alese în meniu, neimplicarea unuia dintre parteneri în treburile casnice, replicile socrilor veniți în vizită, faptul că unul dintre parteneri nu a cumpărat ce trebuia, alegerea unui canal sau a unei emisiuni TV, sforăitul, chiar și nimicuri precum un prosop umed abandonat pe un obiect de mobilier.
În România, prețurile foarte mari reprezintă una dintre cele mai mari griji de aceste Sărbători: un studiu Ipsos a arătat că stresul cauzat de inflație e mai mare la noi față de alte țări: 74% dintre români sunt mai stresați de creșterea prețurilor decât erau anul trecut.
Certurile care apar în familii în perioada Sărbătorilor afectează cel mai mult copiii
Aceștia sunt răniți psihic și fizic (stresul generat de atmosfera tensionată duce la scăderea imunității sau provoacă prin suferința puternică boli- de exemplu indigestie și alte probleme de sănătate fizică și psihică - de exemplu insomnia, depresia). În plus, când părinții sunt ocupați cu schimbul de replici acide, copilul nu mai simte deloc afecțiune din partea lor, doar faptul că nu este important, că este ignorat sau mai rău, că devine obiect de șantaj emoțional sau subiect de ceartă între părinții săi.
Consilierii de la Asociația Telefonul Copilului aud zilnic astfel de povești dinpartea copiilor care accesează numărul de telefon. Iar în această perioadă, aproape jumătate dintre copiii care sună se plâng de certurile dintre părinții lor: scandaluri, violențe, agresiuni.
„Sunt furioși și răniți de aceste comportamente ale părinților, în același timp vorbesc despre oamenii pe care îi iubesc cel mai mult. Putem vorbi despre copii care interiorizează toată această suferință, pe care o provoacă abuzul din partea părinților, care dezvoltă depresie, anxietate, stimă de sine scăzută, nesiguranță personal”, a spus psihoterapeutul Diana Stanculeanu.
Nivelul scăzut de educație, sărăcia, lipsa de informații cu privire la drepturile copilului, protecția copilului și metodele alternative de creștere și educare a copiilor – sunt doar câțiva dintre factorii de risc pentru apariția de comportamente cu impact negativ asupra dezvoltării copiilor.
Opinia unui copil despre violența în familie, exprimată pentru Salvați Copiii:
„Așa au fost și ei crescuți – părinții – și așa au învățat că e cea mai simplă cale, de ce să îi explici copilului două ore ceva, îi dai două palme și se rezolvă imediat”.
Conform studiului Abuzul și neglijarea copiilor, aceasta este situația, fără a lua în calcul intensificarea agresivității manifestate în familie, din perioada Sărbătorilor:
* 38% dintre părinți recunosc abuzul fizic asupra copiilor în familie;
* 63% dintre copii afirmă că sunt bătuți acasă de către părinții lor;
* 20% dintre părinți apreciază pozitiv bătaia ca mijloc de educație a copilului;
* 18% dintre copii afirmă că au fost bătuți acasă cu bățul sau nuiaua, 13% cu cureaua, 8% cu lingura de lemn;
* corecțiile precum „lovitul cu palma” sau „urecheala” nu sunt percepute de majoritatea părinților, și într-o anumită măsură, nici de copii, ca fiind comportamente din sfera abuzului fizic.
Conform unei cercetări finanțate de Economic and Social Research Council (ESRC):
Dacă în urmă certurilor dintre părinți, copiii se simt amenințați sau le este teamă că familia s-ar putea despărți, atunci este mai probabil să apară probleme fizice și emoționale. Impactul conflictului dintre părinți asupra comportamentului și sănătății copiilor este determinat de modul în care copiii înțeleg problemele din relația părinților precum și de natura conflictului în sine, au descoperit cercetătorii. Aceste dezacorduri includ relațiile ostile dintre părinți, practicile parentale necorespunzătoare, relațiile negative părinte-copil și depresia maternă.
,,Copiii expuși la conflicte zilnice între părinți - conflicte care sunt non-violente, dar frecvente, mai intense și prost rezolvate - au un risc crescut de probleme de sănătate mintală, chiar și atunci când luăm în considerare practicile parentale sau factori de susceptibilitate genetică, în explicarea efectelor relațiilor ostile asupra copiilor", a declarat cercetătorul Gordon Harold, profesor de la Universitatea din Leicester.
"Copiii nu pot fi de fapt responsabili pentru problemele care există în relația dintre părinții lor", a spus profesorul Harold.
"Cercetările au arătat că modelul de familie și contribuția genetică variază pentru diferite tipuri de probleme de sănătate mintală la copii. Acest studiu a analizat relația între componentă genetică implicată în problemele de sănătate mintală și experiențele de familie negative în dezvoltarea acestor probleme și a căutat să țină cont de influențele parentale specifice asupra copiilor", a declarat profesorul Anita Thapar de la Universitatea din Cardiff.
De asemenea, studiul a constatat că fetele ar putea avea un risc mai mare de depresie atunci când relația cu mama este ostilă sau există o relație negativă mama-copil. Simptomele depresive afișate de fiice au dus la creșterea ostilității părinte-copil atât în relația cu mama cât și în relația cu tatăl.
Cum pot fi evitate certurile din familie, de Sărbători
* Comunicare bună - părinții trebuie să discute deschis și calm despre așteptările pe care fiecare dintre ei le are cu ocazia Sărbătorilor. Să stabilească împreună un program, unde le face plăcere să meargă în vizită, pe cine le face plăcere să invite, ce meniu doresc să servească în această perioadă, când ar fi bine să meargă la cumpărături. În această perioadă trebuie să se acorde o mai mare atenție tonului vocii. Uneori, reacțiile exagerate, spontane, duc la conflicte mari din cauza tonalității folosite la prima replică.
* Cumpărăturile organizate - nu se merge la cumpărături într-o stare avansată de foame, de oboseală, de stres (de exemplu când există la dispoziție un timp limitat, cum ar fi înainte de a merge la locul de muncă) sau fără lista de cumpărături care se planifică de acasă. Întocmirea unei liste de cumpărături va rezolva și problema bugetului disponibil. Produsele de pe listă vor fi stabilite de acasă și orice discuție pe tema listei va fi rezolvată tot acolo.
* Echilibrul - în atitudine, în inițiativele spontane și mai ales în consumul de alimente și băuturi de Sărbători. Pe lângă beneficiile pentru sănătate, un consum ponderat va evita situațiile în care din cauza excesului de alcool apar scandaluri care pot degenera grav.
* Accentul pe ceea ce contează cu adevărat - timp de calitate petrecut împreună, spiritul Sărbătorilor, armonia și dragostea oferite reciproc în familie, recunoștința pentru tot ce este bun și frumos.