Ruby Bridges - o poveste impresionantă despre educație, bullying, curaj și determinare! Ruby Nell Bridges Hall s-a născut pe 8 septembrie 1954 la ferma unei familii de culoare din Tylertown, Mississippi.
În același an, Curtea Supremă a Statelor Unite a decis că segregarea în școlile publice este neconstituțională. Practic, prin lege, fiecare copil, indiferent de rasă, putea merge acum la cea mai apropiată școală. Dar în fapt, acest lucru nu s-a întâmplat și au funcționat în continuare școli și grădinițe numai pentru albi, numai pentru negri, pentru bogați, pentru săraci, etc.
Legea a început să se aplice exact când Ruby a împlinit vârsta pentru a merge la școală. Atunci statul a forțat practic școlile să primească toți copiii, fără să-i discrimineze, așa că Ruby, care mersese până atunci la o grădiniță numai cu copii negri, a fost selecționată, testată și repartizată la o școală care funcționa până atunci numai pentru copii albi.
Tatăl lui Ruby, Ando Bridges, s-a opus inițial. El era ingrijorat că, dacă fetița lui ar merge la o "școală pentru albi", ar putea suferi. Însă Lucille, mama lui Ruby, a conștientizat că ce i se întâmplă fiicei sale este important "pentru toți copiii negri". Astfel, Ruby a fost una dintre cele șase fete afro-americane care au mers pentru prima dată la școli în care învățau doar copii albi. Școala, cea mai apropiată de casa sa, se numea William Frantz.
În prima zi, în fața școlii s-a adunat o mulțime furioasă de părinți care nu doreau ca un copil de culoare să învețe în aceeași școală cu copiii lor. Ruby și mama ei au trecut printr-o cărare, printre oamenii care strigau plini de ură, însoțite de șerifi.
Ruby a mers păzită la școală și în zilele următoare din cauza reacțiilor agresive. Incă de a doua zi de școală, a găsit clasa goală. Toți părinții își retrăseseră copiii din clasa în care urma să învețe fetița de culoare, chiar dacă era educată, curată, prietenoasă, inteligentă și provenea dintr-o familie iubitoare, fără probleme cu legea.
În a treia zi învățătorul a demisionat pentru că nu a dorit să predea doar unui copil de culoare, chiar dacă statul îi asigura salariul ca pentru o clasă întreagă. In locul lui a venit învățătoarea Barbara Henry, care sprijinea combaterea discriminării și a bullyingului în școală.
Tot din ziua a treia, Ruby a mers la școală singură, doar cu șerifii, fără mama sa, care a trebuit să se întoarcă la muncă. Serifii au declarat după câțiva ani: "A fost atât de curajoasă! Nu a plâns, nu a scâncit, a mărșăluit tot drumul, ca un mic soldat".
Până la finalul anului școlar Ruby a fost singurul elev din clasă, comunitatea refuzând constant ca ea să se apropie de copiii albi. Alături i-a fost în permanență învățătoarea Barbara Henry. Ruby nu avea voie în pauze pe terenul de joacă de teamă să nu fie agresată, nici la cantină de teamă să nu fie otrăvită.
Tatăl său și bunicii au fost pe rând concediați de la toate slujbele din oraș, o formă a comunității de a forța retragerea fetei de la școală. Apoi magazinele au început să-i refuze când mergeau să cumpere mâncare. Stresul psihic asupra familiei a atins cote maxime.
Câțiva oameni de bine i-au ajutat pe ascuns. Iar psihologul pediatru Robert Coles a început să facă ședințe cu fetița pentru a-i fi mai ușor să traverseze această perioadă grea. Peste ani, psihologul Cole i-a devenit lui Ruby mentor și prieten. A scris două cărți despre ea: "Un studiu despre curaj și frică" (1964) și "Povestea lui Ruby Bridges" (1995).
În anul următor, o familie de albi și-a înscris copilul în aceeași clasă cu Ruby. Ușor, ușor, ceilalți părinți au început să o cunoască și nu a mai fost nevoie să fie însoțită de pază pe drumul către școală. Spre finalul anului școlar rasismul și discriminarea păreau doar niște triste amintiri.
Ruby s-a integrat perfect în anii următori și a dezvoltat prietenii pentru o viață. Mai departe, a urmat Liceul Francis T. Nicholls, din New Orleans. Apoi, a studiat la facultate Turismul la City Business School, în Kansas. S-a angajat ulterior la compania American Express.
Ruby a avut o reîntâlnire emoționantă cu învățătoarea sa Barbara Henry, abia în anul 1996, la emisiunea lui Oprah. În urma emisiunii, povestea sa a deveit subiect de film. ,,Ruby Bridges (Poduri de rubin)" a fost lansat în 1998.
Împreună cu Oprah Winfrey, Ruby a promovat conștientizarea necesității implicării active a părinților în educația copiilor înființând și Fundatia Ruby Bridges.
Ruby a scris și a lansat două cărți despre povestea sa: "Prin ochii mei" (1999) - pentru care, in anul 2000, a primit premiul Carter G. Woodson Book Award - și "Eu sunt Ruby Bridges" (2009).
Două școli elementare îi poartă numele din California și Washington, în prezent.
În 2001 a fost invitată de Barack Obama, la Casa Alba. Președintele SUA de atunci a spus că nu ar fi acolo, fără efortul lui Ruby care a schimbat mentalități.
În prezent, Ruby Bridges militează în continuare pentru educație completă (la școală și în familie), armonioasă, fără discriminare.